Categorie

Resedinta mitropolitana

Publicat

Această construcţie a fost ridicată în secolul al XIX – lea, având destinația unui conac boieresc.

Această construcţie a fost ridicată în secolul al XIX – lea, având destinația unui conac boieresc.

Prin căsatoria lui Nicolae Roznovanu cu prinţesa Ioana Rosetti, descendentă a familiei domnitorului Grigore Alexandru Ghica al II-lea, acest conac a trecut în posesia familiei Roznovanu.
Rangul de reşedinţă mitropolitană i-a fost atribuit după ce Iustin Moisescu a fost înscăunat ca Mitropolit al Moldovei în anul 1957.Între anii 1945 – 1958, casa a fost locuită de Ioana Rosetti Roznovanu şi de Theodor Ghica. După 1958, Ioana Rosetti lasă în proprietatea schitului Bucium terenul pe care era construit conacul, dar şi pe acesta din urmă, impreună cu alte clădiri adiacente.

După 1960, Mitropolitul Iustin Moisescu  îi redă o altă înfăţişare, iar în primăvara anului 2003 s-au început lucrări de renovare, care au fost finalizate în anul 2004, fiind coordonate de inginerul Mircea Precupan. Aceste lucrări au fost realizate sub îndrumarea Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, pe atunci Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Dintre construcţiile realizate amintim: un garaj, sala centralelor, două băi, spălătoria, o bucătărie, 3 camere la mansardă şi un mic paraclis. În sălile mari de la parter şi etaj, pe cerdac, pe scările de la intrare şi la exterior s-a montat marmură. Cerdacul vechi a fost recondiţionat,iar acoperişul a fost placat cu tablă de cupru.

Pictura din paraclisul de la etaj a fost relizată de prof. Buzuloiu, și terminată la 3 martie 2004.

Această reşedinţă adăposteşte la etaj trei tablouri pictate de arhitectul G.M. Cantacuzino, care a trăit în Iaşi.

Sfinţirea a avut loc pe data de 10 ianuarie 2005 iar hramul micului paraclis este „Sfinţii Antipa de la Calapodeşti şi Voievodul Ştefan cel Mare”

Citește alte articole despre: